InfoBacau

Din vremuri străvechi, valuri de cuceritori străini au trecut peste România, schimbând - uneori total - părţi ale identităţii culturale ale ţării care, în timp, s-a transformat într-o ţară cunoscută pentru vinurile sale, notează publicaţia Japan Times, într-un articol în care susţine că este momentul oportun pentru descoperirea 'comorii' reprezentate de vinurile româneşti, înainte ca restul lumii să devină conştientă de valoarea acestora.

Chiar dacă romanii, otomanii şi sovieticii şi-au lăsat toţi amprenta asupra Europei Centrale, pentru iubitorii de vin, grecii sunt cei care introducând tehnicile lor de producere a vinului cu peste 3.000 de ani în urmă, au lăsat cea mai puternică impresie. Totodată, chiar dacă afectată de virusul phylloxera, care a devastat majoritatea podgoriilor Europei la sfârşitul secolului al XIX-lea, România a reuşit să obţină soiuri de struguri specifice acestei ţări.

Înainte de căderea Cortinei de Fier, vinul de desert românesc Cotnari era extrem de preţuit în Europa, în special de către francezi, însă, din nefericre pentru occidentali, vinul exportat de către România în epoca sovietică era destinat în exclusivitate URSS.

Din momentul în care România s-a redeschis către Occident, doar o mică cantitate de vin a început să curgă către lumea de afară, deşi ţara este situată la aceeaşi latitudine cu Franţa şi se bucură de condiţii excelente de producere a vinului.

Ca urmare a verilor sale toride, cele mai bune regiuni viticole româneşti sunt cele din nord-est şi sud-vest. Nordul se bucură de influenţa răcoroasă a Munţilor Carpaţi, în timp ce în sud curenţii de aer de la Marea Neagră diminuează temperaturile ridicate din timpul verii.

În timpul erei sovietice, s-a plantat mai multă viţă de vie, multe regiuni din centrul României producând un vin roşu dulce pe gustul consumatorilor ruşi.

În acest moment, multe vinării se străduiesc încă să se conformeze metodelor de producere a vinului la standarde occidentale. Deşi România este unul din cei mai mari producători mondiali de vin, susţine Japan Times, ţara se luptă încă să devină şi un exportator important, în condiţiile în care ţările vecine, Bulgaria şi Ungaria au preţuri la vin tentant de convenabile.

Cu toate acestea, calitatea vinului românesc s-a îmbunătăţit în ultimul timp, ca urmarea a ameliorării tehnicilor de producţie şi a controlului calităţii fructelor, după cum explică Caroline Gilby, specialistă în vinuri est-europene.

Totuşi, pentru Gilby, vinurile din România prind uneori gust de butoi, le lipsesc fructele şi sunt îndulcite pentru a fi consumate pe piaţa locală, în timp ce pentru Adela Matsutani, co-fondator al H.M. Wine, vinul roşu dulce produs în centrul României este mai degrabă o 'combinaţie ciudată'.